Prezentare

• Riscul fitosanitar asupra plantațiilor tinere de viță de vie asociat cu starea de sănătate a materialului pentru plantare este o problemă majoră care preocupă deopotrivă societatea internațională si din Romania. Dezvoltarea continuă a protecției culturilor împotriva dăunătorilor constituie una din principalele direcții ale cercetării romanești. Bolile sistemice la vița de vie cauzate de fitoplasme (microorganisme asemănătoare bacteriilor dar fără perete celular) şi bacterii, produc pagube grave viticulturii din întreaga lume, din cauza pierderilor cantitative și de calitate enorme pe care le provoacă recoltelor.
• Apariția şi răspândirea acestor boli, mai ales în zonele unde nu au fost semnalate sunt favorizate de:

(i) introducerea patogenilor sau insectelor vectori ca rezultat al procesului lor natural de răspândire, sau de cele mai multe ori prin comerțul (importul) de material săditor infectat folosit pentru înființarea de plantații noi, schimbul cu scop experimental între diferite unități de învățământ/cercetare, turism;

(ii) schimbările de structură care s-au petrecut în viticultura Românească după anul 1990, când marile plantații au fost înlocuite de cele private de dimensiuni reduse, delimitate uneori de spații nelucrate, unde se adună buruieni şi insecte vectori formând focare naturale de boală;

(iii) încălzirea globală care asigură speciilor condiții de temperatură și umiditate pentru o dezvoltare optimă. Plantațiile viticole romanești, mai ales cele tinere, sunt tot mai amenințate sau sunt deja afectate de bolile produse de fitoplasmele (Candidatus Phytoplasma spp.) si bacteriile (Agrobacterium tumefaciens) care determină fenomenele de îngălbenire/înroșire (fitoplasmoze), respectiv tumori proliferative.

• Cele mai importante fitoplasmoze cu impact considerabil asupra viței de vie sunt: (i) îngălbenirea aurie sau flavescența (Flavescence Dorée – FD) produsă de fitoplasma Ca. P. vitis și (ii) stolburul (Stolbur – STOL) sau înnegrirea lemnului (Bois Noir – BN) produs de fitoplasma Ca. P. solani.
• FD este cea mai periculoasă, cu statut de boală de carantină în Europa, epidemică și este răspândită de cicada Scaphoideus titanus, o insectă sugătoare de origine din America de N, răspândită acum pe scară largă în podgoriile din Sudul Europei unde patogenul FD nu este încă prezent. Insecta se dezvoltă pe viță (Vitis) și transmite fitoplasma FD din aproape în aproape, având ca sursă de infecție butucii infectați din plantații, vița abandonată, vița sălbatică, arinul și curpenul infectate din jurul plantațiilor sănătoase. Stolburul / înnegrirea lemnului este boală endemică în zona Euro – Mediteraneeană, transmisă în principal de cicada Hyalesthes obsoletus care se dezvoltă pe buruieni (volbura și urzica), care acționează ca rezervoare de infecție.
• Literatura românească recentă arată o incidență mare în Romania a simptomelor de îngălbenire/înroșire specifice celor două boli. La nivelul anului 2018, media plantațiilor afectate de simptome este de 64,28% în podgoriile din Dealurile Banat-Crișana și Maramureș și de 86,95% în cele din dealurile Moldovei. Media plantațiilor afectate de cancerul bacterian este 10,71% în podgoriile din vest și de 69,56% în podgoriile din est. Cele mai afectate soiuri sunt Riesling Italian, Feteasca Neagra și Sauvignon blanc (cancer bacterian) și Chardonnay, Burgund mare și Pinot Noir (fitoplasmoze). O evaluare cantitativă a recoltei de struguri la soiul Pinot Noir a evidențiat o reducere de 2.48 ori la butucii bolnavi. La nivel național nu există cunoștințe suficiente în acest domeniu.
• Cancerul bacterian este produs de bacteria Agrobacterium tumefaciens care se răspândește ușor pe cale naturală (sol, unde îşi păstrează patogenitatea până la 3 ani, apa de ploaie, buruieni) dar mai ales de către oameni, prin folosirea la altoire a corzilor provenite de la vițe bolnave din pepiniere fără control fitosanitar.
• Necesitatea dezvoltării cercetărilor prin acest proiect se impune din cauza infecțiilor masive reclamate de viticultori la toate soiurile de vită cultivate în România care s-au extins mai ales în ultimii ani la plantațiile tinere rezultate din restructurarea și/sau modernizarea suprafețelor cu viță din podgorii.